Religia Iubirii

Dragii mei,
Va multumesc ca ma cititi,va multumesc pentru comentarii!
Mi-ar placea tare mult sa le faceti pe blog si nu pe email, pentru ca dorinta mea este sa creez un grup de discutii.Cam asta a fost si motivul pentru care mi-am facut blog.Eu propun subiecte si-mi expun punctul de vedere, iar impreuna apoi comentam.Nu-i bai nici asa, dar, eu am prieteni foarte destepti si uni chiar cu talente de oratori asa incat este pacat sa nu va faceti parerile publice.
In orice caz, va multumesc inca odata si va apreciez pentru rabdarea si dragul cu care va petreceti timpul pe blogul meu.
Azi as vrea sa va captez atentia cu ceva care dupa ce o vreme m-a enervat acum mi se pare amuzant.
Acum cred ca nu mai este pentru nimeni o nouatate ca practic medicina energetica si ca indiferent cate piedici mi se pun eu ma indragostesc din ce in ce mai tare de aceasta lume.Si cum altfel ar fi daca povestea mea a inceput prin insasi vindecarea personala?Atunci cand medici renumiti mi-au spus ca daca nu ma operez la tiroida mor, eu am hotarat sa-mi pun viata in mainile lui Dumnezeu si sa ma las condusa de un om/fost medic chirurg de urgenta care a renuntat la medicina de 18 ani pentru medicina traditionala.Am incercat si simtit puterea cunosterii si forta Divina pe pielea mea, pe viata mea.Mi-am asumat totul, am riscat dar am stiut ca o sa fie minunat.Acel om mi-a sadit semintele cunoasterii, si mi-a aratat drumul catre Dumnezeul adevarat, nu acela pe care-l cautam doar la nevoie.Toata munca a fost a mea, pentru ca a trebuit sa-mi schimb radical viata si atitudinea si mai ales sa-mi asum maxim toate alegerile pe care le fac.Sa nu mai dau vina pentru greselile mele pe mama,pe tata, pe sot, pe vecin, pe prieteni sau pe satana.El m-a ajutat sa inteleg ca Dumnezeu ne da cai iar noi luam decizi si vina ne apartine in totalitate...Trebuie sa ne asumam intreaga existenta.
Au trecut de atunci 25 de luni si 11 zile.In acest timp am citit 108 carti de specialitate(le-am numarat acum), am partcipat la nenumarate cursuri si intalniri cu cei mai renumiti ‚maestri’din tara si strainatate.Am pus in ghilimele maestri pentru ca eu consider ca doar viata este adevaratul meu maestru si eu cea care-si asuma lectiile...
Nodulii mei s-au stins, „miraculos”, mi-a spus un medic si multe s-au vindecat, sau tamaduit intre timp.Dar cum orice invatatura trebuie dusa mai departe, la un moment dat a venit timpul ca si eu sa-i ajut pe altii.Pe unii ii ajut sa ia decizi, pe altii ii ajut cu sanatatea.Nu ghicesc viitorul ,nu dau in carti sau in cafea, nu fac farmece sau dezlegari, nu fac vraji la 12 noptea, nu fac Yoga...Este vorba de a rezona cu vibratiile si campul celor din jur.Asta simplist spus si pentru asa ceva, credeti-ma, iti trebuie mult exercitiu, munca si un anumit gen de viata.Acuma ca un secret, ati fi uimiti sa stiti cati oameni politici si din varful societatii apeleaza la astfel de servicii fara a avea curajul sa o recunoasca...
Problema mea este ca de cand au aflat unii „cu ce ma ocup” simt nevoia sa aibe grija sa nu o iau pe „aratura” si considera necesar sa ma atentioneze cat e de periculos...Ce anume e periculos?, ca cei care m-au rugat sa-i ajut s-au indragostit de ceea ce fac, iar cei care considera ca e periculos nici macar nu stiu ce fac(probabil isi imagineaza lucruri pe care numai mintea lor le cunosc.E adevarat, necunoscutul ne sperie.De aceea am considerat ca trebuie sa-mi fac un fel de CV despre aplecarea mea spirituala, ca sa nu sperii bietii oameni.
Si acum sa intram in subiect: M-am nascut in Bucuresti, sunt botezata crestin- ortodox.Consider ca religia mea este una dintre cele mai frumose religii de pe pamant, pentru ca Mantuitorul ne-a invatat iubirea, sentiment care pentru mine a devenit legea existentei in sine.Imi plac foarte mult slujbele ortodoxe, merg la biserica, tin ritualurile si cred ca familia este cea mai importanta institutie din viata noastra...dar...eu nu-l caut pe Dumnezeu in biserica, ci in sufletul meu.Eu nu cred in religie si in ceea ce au spus sfintii ci in Dumnezeu.Pun mai presus de regulile apsurde uneori, ale crestinitatii, legile Universului:iubirea, compasiunea, iertarea, nejudecarea, smerenia, cugetarea, cumpatarea, sinceritatea, corectitudinea...Cand ma gandesc la aceste lucruri,il vad pe Dumnezeu.Il vad pe Dumnezeu in fiecare fiinta din viata mea, stiu ca el prin minunata sa lucrare ne-a creat pe fiecare unici, fii lui, cu dragoste si rabdare, cu daruire.
Cand eram mica am fost invatata ca satana are coarne si coada.Nu, satana nu are coarne si coada, satana este in sufletul nostru atunci cand mintim, uram, tradam, nu suntem cumpatati, suntem indiferenti...
Admir toate religiile si desi nu as renunta la religia mea pentru ca le multumesc strabunilor mei ca mi-au lasat-o mostenire, consider ca religia nu este decat o diferenta de natii ca sa nu zic orgolii.Daca ma nasteam in China, eram budista, daca ma nasteam inIsrael, eram iudaeica...m-am nascut in Romania si sunt ortodoxa, dar cred in natura, in spatiu, in munti, in viata, in iubire...
Consider ca religia ortodoxa si-a cam pierdut din misiune.Din pacate acei oamnei care nu se fac vrednici de pastrarea traditilor si care pun floricele la tot ceea ce a insemnat crestinism, fac misiunea preotilor nostri minunati, imposibila.Acest sistem care natangeste preotimea prin reguli absurde, da muritorului de rand imaginea fluida a unei institutii care ar trebuii sa fie solida ca o stanca.Oamneii fug, prigoniti si rataciti si nu se mai intorc la biserica decat can sufletele lor sunt napastuite de dezastru si asa pierd credinta adevarata, care ne indeamna sa traim constinetizand ca Dumnezeu vede tot ceea ce facem.Fiul meu imi povestea ca la ora de religie, profa i-a invatat ca Dumnezeu ii pedepseste aspru daca nu stiu ce nu fac.Si el era nedumerit petru ca stia de la mine ca Dumnezeu este dragostea si bunatatea absoluta.
Nu vreau sa intru in amanunte, sa reamintesc ca probabil stiti, cum au fost crestinizati cu forta, cat s-a omorat in numele Bisericii, cata rautate este in randul perotilor, cata barfa...Poate ca acei oameni suferaeau de ignoranta, dar noi suntem alfel si poate misiunea noastra este sa-l redescoperim pe Dumnezul adevarat, Dumnezeul atotputernic, unic si nemasurabil.
Cineva imi spunea ca sunt pagana, ca stuiez practicile stravechi...Eu pagana?Ca aia faceau ofrande si se rugau la zei...
Ei na????Ieri l-am ajutat pe fiul meu la Romana.Mesterul Manole.Aia nu era ofranda?Chit ca e o legenda.Ce ne invata, ca maestrul Manolica, si-a bagat sotia de vie in zidurile bisericii, si el s-a sinucis.Sarcul lor fiu a ramas orfan, si asta in numele Bisericii.Unde este Dumnezeu aici?De ce sacrisficiu, crima si sinucidere????Eu nu as lua viata nimanui, in numele Domnului.Este un pacat imens.Daca vrea Dumnezeu, doar el o poate lua.De ce este pacat sa te inchini la sfintii catolici? De ce sa nu respectam vechile traditii, de ce sa nu intelegem ca singura care face diferenta intre fapte este intentia??Asa cum pentru noi Sfintii sunt importanti la fel si pentru alti.Sfintii inainte de a deveni sfinti au foat oameni.Dumnezeu l-a trimis pe Isus la noi, pe Mahomed si pe Budha la alti ca sa ne intareasca increderea nu sa ne invrajbeasca in orgolii.Daca vorbesti cu un budist, sau cu un evreu sau musulman, iti poate da un infinit de argumente, de ce religia lor si nu alta.
Ca sa nu dau in penibil, as vrea sa va sugerez sa nu mai judecam.Sa nu ne mai credem unici, ca nu suntem.Nici mai buni, nici mai speciali.Sa fim smeriti si sa respectam preocuparile si credintele celorlati.Sa nu mai incercam sa schimbam mentalitati.Consider ca adevarata religie ste creinta care vine din adancul sufletului, nu dogmele si hainele negre.Dragostea si iertarea, nu citatele din Biblie, care culmea, a fost scisa de om.Nu cred in Adam si Eva.Cred ca Dumnezeu a creat Universul dupa alte reguli.Iar eu imi asum in totalitate toate deciziile mele si raman credicioasa si nu religioasa.
Va multumesc din suflet si daca nu ma puteti asimila asa cum sunt, va multumesc ca va indepartai de mine si va astept cu drag oricand sa reveniti cu intelegere!