Dragii mei,
Cu ceva timp in urma v-am povestit intentia mea de a participa la un workshop de firewalker(mers pe jar).
In ultima vreme am primit telefoane si emailuri de la voi si va inteleg curiozitatea.
Da am mers pe jar. Jarul avea cam 5 metri lungime, lemnele de pe foc au format o stiva de jumatate de metru inaltime, iar temperatura din jar depasa 300 de grade.Si nu m-am ars nici un pic.Nu am picioarele deloc batatorite, calcaiele mele sunt ca de copil.Dupa ce am trecut mirosea tare a piele arsa, si am tarat intre degete cativa pasi pe iarba carbuni incandescenti, dar nu m-am ars deloc, nici macar o basicuta.
Am trecut de 3 ori si va sriu asta ca sa va confirm ca nu e nici transa, nici vodoo, nici yoga, este doar puterea sufletului personal.Este ceva extraordinar, imens si miraculos.Dupa ce am facut asta,am lasat mult in urma si m-am transformat total.
De cand am trait aceasta experienta, am inteles in sfarsit cine sunt si ce sunt.Nimic din ceea ce eram inainte nu mai exista(poate ca pasarea phoenix), m-am transformat.Si experienta mea este imensa si inca mai este pentru ca eu inca sunt in mine si inca privesc la cele invatate si intelese si de aceea din pacate nu va pod da amanunte pe blog.Nu pot scrie despre asta nici macar ca experienta pentru ca nu este ceva cu care vreau sa ma laud.Insa o sa impartasesc toate invatamintele mele din ultimii 4 ani, in tot ceea ce am sa editez in viitor.
Imi pare rau si-mi cer scuze celor carora le-am promis amanunte despre experienta mea, dar din pacate nu voi putea scrie despre asta decat in cartea care va aparea cand va aparea.
Pot spune doar ca mersul pe jar a fost cea mai deosebita experineta din toata viata mea, in afara de momentul cand fiul meu a venit pe lume.
Ii multumesc cu tot sufletul lui Aurel, omul cu inima frumoasa, bun prieten si lui Dumnezeu ca mi-a dat caile si oamenii de la care pot invata!
Va multumesc!
