Nu exista noroc sau ghinion, exista doar directii.

Suntem suma tuturor deciziilor noastre si chiar daca pare greu, viata noastra este o insiruire de evenimente la care noi am hotarat sa participam, chiar si atunci cand eram bebelusi. Cel mai greu este sa constientizam ca nimeni nu este vinovat de suferintele noastre...avem senzatia ca ceilalti sunt responsabili sa ne ajute, sa ne salveze...dar de fapt ceilalti fac asta daca si ei au ceva de castigat.Am intalnit oameni care aparent altruisti si disponibili la un momentdat au afirmat : "am ramas langa tine pentru ca am crezut ca te pot ajuta dar acum am inteles ca imi pierd timpul si ca atare, te parasesc...". Nu poti sa ramai langa cineva doar cat orgoliul tau este hranit de bucuria de a-l fi ajutat, de a-i fi superior prin dovezi de marinimie si intelepciune. Daca esti dezinteresat, ramai langa acel om indiferent ce decizii ia,si chiar ramai activ pana cand se impiedica si cade, si abia atunci sa-l ajuti(daca asta isi doreste). In cealalta tabara, i-am intalnit pe cei care nu pot accepta ca nimeni nu este de vina cand ei pica si ca singurii vinovati sunt doar ei, pentru ca au decis sa faca intr-un fel sau altul. Eu nu mai cred demult in minuni dar stiu sigur ca atunci cand imi doresc ceva Universul conspira...si asta inseamna ca-mi da solutiile de care am nevoie, la timpul potrivit. Pentru ca in viata nu exista noroc sau ghinion, exista doar cai, iar noi trebuie sa ramanem vigilenti pentru a le identifica pe cele corespunzatoare...si sa ne asumam.

Stii cine esti?

In facultate, profesorul de filosofie ne-a pus o intrebare: "Daca maine ati avea pe deget un inel care sa va faca invizibili, ce ati face?" Pfaaa, eu care pe vremea aceea adoram prajiturile dar stateam foarte prost cu finantele, m-am gandit ca as sparge o cofetarie. Anii au trecut si de fiecare data cand cineva paseste in cabinetul meu, gata sa impartasasca fara perdea din povestea pesonala, ma gandesc, "cum ar fi sa-i dau un inel?" Sunt un om foarte deschis si nonconformist si consider ca cei care spun ca sunt echilibrati, ca nu au nicio problema, ca ei nu fac niciodata rau, ca nicodata...tocmai aceia au nevoie de consiliere sau cel putin de introspectie. Oamenii in majoritate,sunt duali. Nu exista monogamie, asta este doar o perdea pe care societatea a creat-o si dupa care noi ne ascundem cu indarjire.Nu sugerez nimanui nimic, desigur, as sugera doar celor care ar dori sa ma asculte si au minteasuficientde deschisa ca sa se asculte pe sine... Azi vreau sa va pun o intrebare si raspunsul sa vi-l dati voua: " Ce ati face cu un inel care sa va faca invizibili?" Fiti sinceri cu voi, o sa aflati multe lucruri pe care inca nu le constientizati!

A fi sau a nu fi TU insuti.

Sinceritate, onestitate, acuratete, cat de mult tanjim dupa aceste calitati la altii.Cat de putin ni le putem asuma noi si cat de adanc ne este ingropata constiinta, atunci cand ne duplicam devenind una in interior si alata in exterior. Nu cred ca a existat om cu care sa stau de vorba si sa nu-mi spuna cat de mult apreciaza sinceritatea celorlalti, cat de mult isi doreste prieteni sinceri si obectivi, care sa spuna adevarul verde in fata. Tot aceiasi oameni, se plang pentru cat de urat si nepotrivit se poarta semenii lor. Judecam prea mult ce fac altii si ne lasam judecati prea mult de catre ceilalti.Punem etichete, vrem sa parem ceea ce nu suntem, le dam voie celorlati sa ne transforme in tipare...si la un moment dat realizam ca suntem foarte departe de ceea ne dorim sa fim, dar nu am putea sa fim altfel, pentru ca nu ne-am putea asuma un nou EU...pentru ca nu am mai corespunde tiparelor impuse de catre familie, prieteni, anturaj. In cealalta tabara se afla ceilalti, care ne mint frumos, ne dau false impresii, ne dezamagesc...iar noi, in timp ce avem impresia ca ne dorim sa fie sinceri cu noi, de fapt nu ne putem asuma asta pentru ca daca ar fi sinceri nu ne-ar mai face pe plac, ne-ar dezamagi, ne-ar insela asteptarile, ar deveni EI si nu ceea ce asteptam noi sa fie. Nimeni nu este dator cu nimic catre ceilalti. Invatand sa-ti asumi cine esti, reusesti sa-ti asumi intreaga ta viata, Creatia. Schimba-te, cauta-ti noul Eu, esenta, si nu le da importanta celor careincearca sa te transforme intr-o oglinda a propriilor neimpliniri!

Constiinta versus Judecata.

Omul,spre deosebire de alte specii are constiinta(cel putin asa credem noi).Ce este constiinta? Eu cred ca este multitudinea de principii, imagini, masuri, legi si asa mai departe, pe care societatea ti le implementeaza de cand te nasti si pana mori.Asa ca nu sunt sigura ca omul are constiinta din structura sau doar este fortat sa si-o formeze. Va dau un exemplu.Daca un bebelus este crescut in pustiu, ca si un animal, fara educatie, fara principii, fara frica,atunci cand va deveni adult, nu se va diferi cu nimic de un animal. Va vana sangeros, daca asa a facut de mic si este singura modalitate de a-si castiga hrana, va viola, daca asa va vedea ca este "normal", si asa mai departe. Exista desigur constiinta personala si constiinta colectiva. Noi oamenii ne laudam cu constiinta noastra de parca ar fi un dar nemaipomenit si de neinlocuit. Si imediat dupa constiinta, apare judecata. Vorbesc despre judecata si constiinta in acelasi timp pentru ca din pacate unii oameni, le combina prost sau le succed lafel de prost. Prin urmare, daca ai constiinta si esti o persoana onesta, educata, este foarte bine pentru tine.Insa nu raporta toate aceste insusiri ale tale, la altii.Oamenii sunt diferiti, complementari.Nu exista doua persoane lafel, cum nu exista doua amprente lafel, cum nu exista doua ADN lafel. Nu-mi place cand cineva imi spune: "vai draga, suntem identice".Nu poate exista asa ceva, putem sa ne asemanam, putem avea cateva trasaturi asemanatoare dar nimic mai mult. Asa ca atunci cand tu, muritor de rand, judeci, crezand ca a ta constiinta este mai imaculata ca Sfanta Scriptura, priveste un pic mai adanc, in zona ta de balast si ai sa vezi cate gasesti acolo...!Daca nu judec, nu inseamna ca sunt de acord, dar stiu ca nu am trait niciodata ceea ce acel om traieste, pentru simplul fapt ca noi suntem foarte diferiti, gandim diferit, asteptam diferit, reactionam diferit. Abstine-te, observa si judeca-te pe tine, pana cand apare constientizarea si pe ceilalti lasa-i sa se judece singuri.Si cand au nevoie de ajutorul sau sfatul tau, incepi prin a le spune: "Daca eu as fi in locul tau, as face asa...!" si cand nu esti de acord, spune-i:"Eu nu sunt asa si nu pot face in felul asta, dar tu stii cel mai bine ce ti se potriveste...!" Atunci cand limitezi judecata la persoana proprie, apare autoevaluarea, introspectia si se poate sa se dezvolte constientizarea.Apoi daca extindem observarea catre cei din jur, constientizarea se poateperfectiona. Nu mai judecati, ca toti aveti scheleti in dulap!Aveti grija de voi!Este mai mult decat eficient.