joi, 25 august 2011

Viata ca un fir de ata

„Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.”Gabriel Garcia Marquez
Sporadic, pe fuga ne intrebam din cand in cand ce este viata.Traim sau visam?Visam sau traim?
Ne nastem, mergem la scoala, avem o cariera sau nu, avem un suflet pereche pe care nu intotdeauna il gasim sau si daca il gasim nu intotdeauna il recunostem, nu intotdeauna suntem gata sa-l primim in viata noastra.Iubim, suferim, traim emotii, meregem la serviciu, ne intoarcem acasa,dormim...si in mod repetat facem acelasi lucruri de parca uneori si traim in mod repetat aceleasi sentimente.Privim dupa mai mult.Speram la o casa, la o masina, la o excursie, la o calatorie pe luna si daca avem norocul sa deschidem si ochii sufletului atunci cand ne trezim din somn, ne mai si intrebam:Dar eu de ce traiesc?Ce vreau eu de la viata?Ce vrea viata de la mine?
Care este sensul existentei mele?Simtim ca totul are un scop, ca nimic nu este intamplator dar pe de alta parte unele evenimente din viata noastra nu-si gasesc locul si explicatia in logica noastra.Si pornim indarjiti si doritori sa schimbam, spre mai bine.Dar care este binele?Care este notiunea de bine, la ce ne raportam cand spunem ca este sau nu bine?
„Există 2 feluri în care viaţa poate fi trăită : Prima este a gândi că nimic nu este o minune. A doua este a gândi că totul este o minune. De ceea ce sunt sigur este că Dumnezeu există.”Albert Einstein
Am descoperit in ultima vreme ca religiile nu sunt altceva decat un mod foarte ingenios(avand in vedere ca se lucreaza direct pe suflet) de a manipula omenirea.Am studiat religiile ajutandu-ma de „Istoria religiilor de la origini pana in prezent” a lui Mircea Eliade.Am studiat religiile dincolo de studiile altora, privind prin si spre prisma intelegerilor personale si am simtit cum ma indepartez incet dar sigur de Biserica.Biserica omului si nu cea a lui Dumnezeu.Si cu toate acestea m-am apropiat mai mult de Dumnezeu, am simtit pentru prima data Forta, Taria, lumina, Atotputerea a ceea ce inseamna Spiritualitatea Suprema, Adevarul tuturor adevarurilor sau Locul de unde pornesc toate.Si am inteles ca pe Acela oamneii il numesc Dumnezeu.M-am apropiat mai mult de Dumnezeu pentru ca am incetat sa mai cred minciunile religiilor, am incetat sa-i mai cred pe acei disperati de propriile limite care se inoada in credinte false si isi stiga cat ii tin rarunchii adevarurile preluate de la alti fara asi asuma propria divinitate, fara a avea taria sa incerce macar sa vada dincolo de limitele ignorantei constiente.Si nu-i invinovatesc pe cei care-si gasesc linstea in astfel de locuri, pentru ca ei nu gresesc.Le gasesc vina celor care au cunoastere si manipuleaza in mod constient ingropandu-si atat de adanc constiinta incat uita, se pare, si ei ce au jurat.
Si apoi am inceput timid sa intelg ce este cu acest joc frumos si simplu care se numeste viata.Am inteles ca putem intr-un mod masurabil sa ne modificam existenta in functie de alegerile noastre si daca ne-am face mai mult timp sa intelegem de fapt care este scopul fiecarui eveniment din viata noastra am putea sa incepem macar sa micsoram acasta limitare.
„Când petreci 2 ore lângă o fată frumoasă , ţi se par 2 minute . Când petreci 2 minute în căldură mare , îţi par 2 ore. Asta este relativitatea! „Albert Einstein
Si iarasi urc la notiunea de bine:Cum intelegem ce ste bine si ce nu?Cum intelegem la ce ne raportam si mai ales cum facem distinctia si cum intelegem/ observam limita?
Zilele trecute am inteles cu ajutorul prietenelor mele ca este foarte important sa stii, sa poti sa-ti observi limitele si
cand spun obserivi evit in mod constient stabilirea limitelor.Ce asteptari am de la viata?Ce asteptari am de la oameni, ce asteptari am de la min?.Si de aici pornesc toate, care sunt oricum relative.
„Secretul creativităţii stă în a dormi bine şi a deschide mintea posibilităţilor infinite . Ce este un om fără vise ?” Albert Einstein ...de aceea este totul relativ.Daca nu citesti ce au sris alti inaintea ta esti incult sau incuiat, daca citesti prea mult exista pericolul sa devi si mai incuiat pentru ca-ti modifici perceptia pana la abandon si risti sa vorbesti prin prisma experientei altora.Secretul consta in a intelege ce au spus cei dinaintea ta prin prisma asteptarilor tale si mai ales sa-i alegi pe cei pe care vrei sa-i transformi in mentori, doar pe aceia a caror munca o poti continua.
Există răul? O întrebare ciudată:
Un profesor universitar şi-a provocat elevii săi cu o întrebare: ― Dumnezeu a creat tot ce există? Un student a răspuns: ― Da, Dumnezeu a creat totul. ― Dumnezeu a creat totul? A întrebat din nou profesorul. ― Da, domnule, a răspuns tânărul.
Profesorul l-a întrebat apoi: ― Dacă Dumnezeu a creat tot, înseamnă că Dumnezeu a creat şi răul, pentru că răul există. . Şi a adus dovada că operele noastre ne reprezintă, ne reflectă pe noi înşine. “ Atunci Dumnezeu este rău ” (concluzia).
Studentul a rămas tăcut în faţa unui asemenea răspuns, iar profesorul fericit se mândri că încă o dată s-a dovedit că credinţa în Dumnezeu este un mit. Atunci un alt student a ridicat mâna şi a spus: ― Pot să vă adresez o întrebare domnule profesor? ― Bineînţeles, a răspuns profesorul.
Tânărul se ridică în picioare şi întrebă: ― Domn ’ profesor, există frigul? ― Ce întrebare este asta? Bineînţeles că există. Doar nu-mi vei spune că ţie nu ţi-a fost niciodată frig.
Băiatul răspunse: ― De fapt, frigul nu există. După legile din fizică ceea ce considerăm frig este absenţa căldurii. Orice corp sau obiect poate fi studiat când are sau transmite energie. Căldura îl face să aibă sau să transmită energie. Zero absolut reprezintă absenţa totală şi absolută de căldură. Toate corpurile devin inerte, incapabile de a reacţiona, de a răspunde, dar frigul nu există. Am creat acest termen pentru a descrie cum ne simţim noi când nu este cald.
Şi există obscuritatea? Ce credeţi dvs? continuă studentul Profesorul a răspuns: ― Bineînţeles că există. Studentul i-a replicat: ― Din nou vă înşelaţi, domnule profesor. Nici obscuritatea nu există. Obscuritatea este în realitate absenţa luminii.
Lumina se poate studia, dar obscuritatea nu. Prisma lui Nicolas ce descompune lumina albă în mai multe culori din care este compusă cu diferitele sale lungimi de undă dovedeşte asta. Obscuritatea nu. O simplă rază de lumină luminează suprafaţa de unde se termină întunericul. Cum puteţi şti cât de obscur este un spaţiu determinat? După cantitatea de lumină prezentă în acel spaţiu, nu e aşa? Obscuritatea este un termen pe care omul l-a ales ca să descrie ce se întâmplă când nu este lumina prezentă.
În final tânărul l-a întrebat pe profesor: ― Deci, domnule profesor, există răul? Profesorul a răspuns: ― Bineînţeles că există. Cum am menţionat la început, vedem violuri, crime, violenţă în toată lumea. Acestea sunt Răul.
La care studentul a răspuns: ― Răul nu există, domnule, cel puţin nu există prin el însuşi. Răul este pur şi simplu absenţa binelui, absenţa lui Dumnezeu. Ca şi în cazurile anterioare este un termen pe care omul l-a creat ca să descrie absenţa lui Dumnezeu în sufletele noastre.
Dumnezeu nu a creat Răul. Nu-i ca şi credinţa sau dragostea care există aşa cum există căldura sau lumina. Răul e rezultatul că umanitatea nu-L are prezent pe Dumnezeu în sufletul său. E aşa cum rezultă frigul când nu există căldura sau obscuritatea când nu este lumină.
Atunci profesorul a consimţit, dând din cap, a rămas tăcut, fără cuvinte. Tânărul se numea : ALBERT EINSTEIN
Viata este ca un fir de ata...nu este nici complicata dar nici simpla, este delicata, pretioasa.Trebuie multa atentie si dragoste pentru a trai frumos.Si mai ales trebuie sa trim fiecare clipa cu atata pretuire, ca si cum ar fi ultima clipa a vietii noastre.