...cutremurul din Japonia
Toata lumea buna are un comentariu despre acesta lectie foarte dura.
Am vazut si eu stirea la televizor si nu numai la televizor.Am citit si auzit nenumarate comentarii si am acelasi sentiment pe care il am de fiecare data in Vinerea Mare cand merg la biserica si asist la ceremonia de Scoatere din Altar a lui Isus pe Cruce.Am acelasi sentiment de durere si dezamagire.Simt cum sufletul meu se zbate si urla de durere.Si nu pentru ca Isus a fost jerfit(asta este o alta durere) ci pentru ca vad cum jertfa lui a fost in zadar...Cum el s-a jerfit sa ne arate dragostea nemarginita a Tatalui nostru Ceresc.Iubirea despre care el ne-a dovedit-o, lasand-o mostenire si pe care noi am uitat-o, uitatnd sa mai avem respect fata de viata in sine, fata de parinti sau frati, fata de religie sau datini, fata de munti sau pomi, fata de sufletele noastre.
Dragii mei,singura noastra preocupare este sa ne luam masuri impotriva dezastrelor, de parca am putea sa ne impotrivim Mamei Pamant si Tatalui Univers, de parca am putea sa ne impotrivim Atotputernicului Dumnezeu.Nu putem.Oricate masuri ne-am lua, oricate sisteme de siguranta am construi, oricata performanta am avea in tehnica si cat am studia, suntem PRAF IN VANT...Suntem total neputiciosi.De ce trebuie sa ne preocupe cum sa ne aparam si nu incercam sa vedem cum sa ne imprietenim cu Mama Pamant si cu fiintele pe care Ea le ocroteste cu atata dragoste?De ce incercam sa cunostem universul pentru a ne razboii cu el si nu incercam sa-l cunostem pentru a stii sa ne adaptam?De ce trebuie sa fim defensivi? pentru ca, cu cat noi ne impotrivim cu atat Dumnezeu ne va arata si mai dur ca gresim.Cu cat noi suntem mai inventivi cu atat natura este mai inventiva.
Am ascultat si citit o gramada de porcarii de genul: ‚Çe s-ar intampla daca ar fi la noi un astfel de cutremur? ‚ si ca pamntul si-a schimbat axa.Eu nu sunt fizician dar imi imaginez ca Pamantul este ca o centrifuga a masinii de spalat, e adevarat la viteza mult mai mica, el este intr-un echilibru perfect.Ca sa-si schimbe axa cu 10 grade, in primul rand am fi vai de capul nostru in acest moment si in al doilea rand pentru asta ar trebui sa intervina o forta mare din exterior, gen asteroid care prin impactul sau sa schimbe centrul de greutate al pamantului.Acest cutremur din Japonia, pentru pamant este frimitura.Si nu cutremurul a fost devastator ci valul urias de apa.Si pana la urma care e problema?EI au avut dintotdeauna asa ceva.La ei un cutremur de 7, 9 grade este poezie?Iar posibilitatea ca la noi sa fie un astfel de cutremur este nula pentru ca nu avem conditiile necesare.De ce trebuie sa traim continuu in panica?De ce nu ne putem bucura de viata noastra asa cum e si traim pericole care nu exista.Si acum o suta de ani erau cutrmure in Japonia doar ca noi nu aveam mass media care sa ne panicheze...
Auzeam astazi intr-un magazin doi vanzatori care-si povesteau ingroziti cum va fi un foarte mare cutremur pe 19 de luna plina...Luna este minunata, incercati sa o cunoasteti si o sa vedeti cat este de deosebita.Eu astept cu nerabdare acest eveniment si nu sa fac vraji de luna plina ci pentru ca in acele momente se dezvolta niste energii pe niste vibratii aparte...
Suntem o generatie de oamnei prapaditi.Am ajuns sa ne creem un fals stress.Bunica mea a ramas cu 5 copii singura in vremea razboiului.Era insarcinata cu mama...A nascuta la seceris.Nu avea bani sau mancare,iar o data la cateva zile veneu rusii care le luau bruma de merinde si le violau fetele.Pe langa asta erau tot felul de epidemii.Bunica mea era o femeie tare calma si foarte puternica.Ea traise cu adevarat vremuri grele.Bunicii nostri care din pacate devin din ce in ce mai rari, au trait vremuri grele, dar ei nu pareau ca se lamentau alat pentru ca aveau credinta adevarata si aveau cu se sa compare suferinta.
Eu intelg ca in acest mosmnet trebuie sa ne rugam pentru sufletele celor din Japonia.Trebuie sa ne rugam si sa recunostem jertfa lor.Poate ca sufletele lor au ales sa se jertfeasca pentru noi.Ca noi sa intelegem ca frica si nepasarea sunt foarte periculoase.Ca trebuie sa ne iubim, neconditionat si continuu, ca trebuie sa ne privim ca un tot nu ca unul singur.Sa nu mai fim egoisti si disperati de putere.In astfel de momente, plangem ca niste mascarici in fata televizorului si dupa 10 minute revenim la starea noastra de egoism si nepasare.Aproape 90% dintre prietenii mei ma suna numai cand au o problema.De fiecare data sunt cautata sa rezolv ceva.Toti au probleme disperate si pentru toti este sfarsitul pamantului.Fortae putin sunt aceia care ma suna doar pentru a stii ce fac.Si doar despre acestia pot spune ca ma iubesc neconditionat.Pentru acei 90% ma rog in acest moment sa inteleaga ca Pamantul ,Universu, fiintele din acest spatiu, toate, atat oamenii si animalele, plantele si copacii sunt aici pentru iubire ci nu sa le seveasca lor drept ajutor.Nimeni nu este responsabil de viata nimanui.Fiecare ne asumam propriile decizii.Asa cum eu incep sa nu le mai raspund acelor oameni care ma folosesc, cam la fel si Pamantul se satura sa fie doar exploatat la nesfarit si s-ar putea la un moment dat sa devina ostil...
De noi depinde sa ne schimbam atitudinea.
Va iubesc si imi cer scuze daca am lezat pe cineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu