miercuri, 27 aprilie 2011

De ce femeile maritate au amanti...

Este un subiect controversat si sunt sigura ca dupa ce voi expune acest subiect multi ma vor judeca si probabil si mai multi ma vor interpreta.Dar ce conteaza...acei putini oameni care-mi sunt adevarati prieteni ma cunosc in profunzime tocmai pentru ca eu le dau voie sa ma cunoasca si doar aceia vor sti sa-mi citeasca randurile.Judecati-ma cat vreti daca va ajuta sa fiti mai fericiti!
Am cativa prieteni, amanti de femei maritate.Si de multe ori am dezbatut acest subiect cu ei.Dupa cum ma stiti nu consider ca este dreptul meu sa judec si mai mult de atat, medicina energetica m-a invatat ca pentru orice rau considerat de noi exista o motivatie.Nu exita loc de asa ceva intr-o relatie frumoasa.Ceva lipseste pentru a face loc unui intrus.
Barbatul in majoritatea vietii lui se gandeste la sex.Acuma nu o sa zic ca singurul lucru la care se gandeste barbatul este sexul.Dar il pune pe primul loc si bine face.Chiar daca nu o recunoste, acesta este natura lui.Si placerile sau poftele sale sunt variate.Barbatul este vanator si supravietuitor prin definitie.Iar sexul este cel mai important lucru dintr-o relatie, dar nu singurul, evident.Sexul te apropie, te inalta, te identifica, te defineste,cu conditia sa fie faut cu mare placere si dorinta si nu la intamplare.Nu luat ca o distractie ci ca o parte din viata noastra.Dupa mine, sexul este o adevarata arta si vine obligatoriu in completarea iubirii.Existenta barbatui este mult mai simplificata pentru ca el gandeste analitic si ia totul mult mai realist decat femeia.Pentru barbat este de ajuns sa aibe un loc unde sa traiasca, chiar daca nu cu prea multa ordine si confort, o femeie sau mai multe pe care sa le exploreze din punct de vedere sexual, hrana de baza si libertate.
Femeia in schimb, are nevoie de o casa unde sa-si poata naste puii si sa si-i creasca in siguranta.Are nevoie de un mascul cu care sa se reproduca si care sa aibe grija de ea si de puii ei.Este gresit ca femeia este materialista, materialismul ei vine ori din frustrarile copilariei, ori din dorinta de a-si proteja puii.Este gresit ca barbatul are grija copiilor.El se poate detasa repede de copil.Pentru el, copilul este un partener de joaca, un frate mai mic.Intreaga responsabilitate a copiilor o poarta femeia.Apoi, femeia isi doreste dragoste, mangaiere, apreciere, laude,ocrotire, liniste, caldura.Cat ea are grija de cuib, merge la munca,face cumparaturi, face planuri barbatul isi traieste existenta mult mai simplist.
Nu sunt feminista, sunt femeie.Nu consider ca femeia este superioara barbatului si nici macar egala, consider ca ea este complementara barbatului.Iau in calcul femaia maritata cu amant pentru ca sunt femeie si gandesc ca o femeie.
Bun.Si la un moment dat, femaia vede ca are barbat dar ca el lipseste din film.Se simte pustie, neapreciata, neiubita, urata, nedorita, neimportanta.Si daca in acele momente se gaseste un alt barbat care sa o complimenteze, sa o faca sa zambeasca, sa o ocroteasca, femeii i se redeschide pofta de viata.Infloreste.
Eu cred ca spre deosebire de barbat, femeia nu cauta aventuri pentru sex.Dar cum totul este un schimb, cum femeia stie ca niciun barbat nu se va arata interesat fara sex, ea ofera sexul si chair se arata mult mai sexuala decat este de fapt pentru a fi sigura ca face o cucerire temeinica.Poate ca undeva in adancul mintii ei, face mai mult sex cu amantul pentru a-si arata ei ce a pierdut sotul, pentru a-si arata ca poate mult mai mult, ca este femie, si nu in ultimul rand pentru a se razbuna inconstient pe sotul neatent si dezinteresat.Sunt putine femei foarte interesate numai de sex.Dar poate ca femeia cu amant se expune sexual pentru a calca barirele, pentru a fi libera, sperand ca amantul nu o va judeca.Stiu multe femei care in timpul relatiei faceau sex ca disperatele cu iubitii iar dupa casatorie abia se mai lasau atinse.Deci nu cred ca sexul este pe primul loc pentru o femeie.
Si toate merg perfect.Amantul este un barbat strajnic, bine dotat, mereu disponibil si pregatit.Un barbat puternic care-si poate asuma o complicatie.El este cel care face ceea ce sotul nu poate, el este partea calitativa a sotului din mintea femeii.Sotul este pacalici si pacalit, dar asa-i trebuie daca nu-si pazeste nevasta iar nevasta analizeaza:care dintre cei doi ar trebui pastrat?Si aici apare paradoxul.Daca femeia este destul de desteapta, nu renunta asa usor la casnicia ei pana cand nu e sigura ca alegerea ei este foarte buna.Ca nu da din rau in si mai rau.Ca nu-i pierde pe amandoi.Femeia se teme de singuratate.Cum spuneam la inceput femeia are nevoie de siguranta si atunci ia in calcul: care dintre cei doi o apreciaza cel mai mult, care este constant, care ii ofera siguranta, cu care agoniseste mai sigur, care este un tata mai potrivit...si culmea, de cele mai multe ori ajunge la concluzia ca sotul, asa neatent cum e este mai potrivit.Ca el este mai bun, chiar daca este absent.Si daca intre sotie si amant exista ceva sentimente, atunci situatia cea mai sigura si acceptata este sa ramana amnti mai departe si atat.Femeia are nevoie de siguranta si nu renunta prea usor cand o are, ia in calcul faptul ca o femeie divortata este vejnic judecata si pe buna dreptate.Numai eu am avut o gramada de prietene divortate si eram disperata ca majoritatea s-au dat la sotul meu, pana cand prietena mea iubita mi-a spus:”Pai de femeie, cine te pune sa aduci in casa femei divortate?”
Viata nu e simpla,si de cele mai multe ori ceea ce pare nu este adevarul.Exista situatii si situatii, exista suflete si suflete, nevoi si nevoi,suferinte si bucurii.Nu trebuie sa judecam si nici sa ne ascundem dupa cires.Majoritatea cunostintelor mele au avut cel putin o aventura.Fiecare face cum simte si-si cauta fericirea cum stie mai bine, cel mai importat este sa ne asumam si sa nu ne mai ascundem mai mult decat este moral sa o facem.Importatn este ca toate aceste escapade sa fie facute cu cap si sa nu fie amestecati copii sau prietenii.Sa nu-i incarcam pe altii cu problemele nostre si sa nu-i judecam pe cei care o fac.Nimic nu este gresit sau imposibil daca nu este facut din rautate.Iar voi cei care o sa va constipati dupa ce cititi acest post, lasat-o balta ca va poate palii cand va asteptati mai putin!Lasati falsa moralitate, de obicei judeci exact ceea ce te deranjaza cel mai mult la tine si anume, propriile-ti scapari.
Va iubesc!

4 comentarii:

  1. Sunt de acord cu tine Nico.
    Am invatat si eu ca-i foarte adevarata zicala aia, "niciodata sa nu spui niciodata". Viata te poarta pe carari nebanuite si de cele mai multe ori, te trezesti fara voia ta luat de val si purtat in directia opusa.
    Aici vointa joaca un rol esential, vointa de a nu face abateri, de a-ti pastra identitatea si coloana vertebrala, desi tentatia de a calca stramb, dintr-un motiv sau altul, e foarte puternica. Si nu ma gandesc aici doar la adulter sau infidelitate ci la multele alegeri pe care le facem de-a lungul vietii si care ne multumesc sau nu.
    Acum nu mai judec cu aceeasi asprime nici barbatul infidel nici femeia necredincioasa barbatului ei. In viata nu exista alb sau negru, nu exista personaje esentialmente negative sau invers, exclusiv pozitive, ca in basme sau ca-n filme. Cu totii gresim, cu totii facem alegeri influentati de factori externi, vointa noastra, oricat de puternica, e deseori infranta de surprizele si presiunile vietii. Aici cred ca nu vei fi de acord cu mine, pentru ca am vazut ca tu crezi in liberul arbitru si in deplina libertate de alegere si ca prin urmare, suntem exclusiv responsabili pentru actiunile noastre.
    Eu insa cred si in soarta, intr-o forta care uneori ne stapaneste vointa, in loc sa fie invers, intr-un soi de fatalitate pe care n-o putem controla si nici anticipa.
    Si totusi, nu mi-as dori niciodata sa joc rolul femeii infidele, as suferi cumplit si mustrarile de constiinta mi-ar innegri viata...happy-endul imi pare putin probabil...

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place Andreea foarte mult punctul tau de vedere.Sunt total de acord cu tine.O singura observatie as avea:eu, cred in combinatia dintre liberul arbitru si soarta, adica, mai degraba cred ca Dumnezeu ne da cai si nu solutii, sau daca vrei sa le spunem solutii ne da mai multe variante si noi alegem.Vorbim de strict soarta doar atunci cand ne-am epuizat sansele pe care Dumnezeu ni le da si el trece la pedeapsa.Daca gresim de mai multe ori, este ca si cum ne-am invarti in cerc, Dumnezeu ne da o mana de ajutor conditionandu-ne.Practic alege pentru noi, ne da boli, ne da probleme, tocmai ca noi sa vedem prin comparatie, prin invatarea din durere si asa mai departe.Daca nici atunci nu vedem sau nu intelegem probabil ca atunci apare ceea ce este mai rau.Dumnezeu nu cred ca face reguli, El cred ca judeca dupa curatimea sufletului.Cred cu tarie ca nimic din ceea ce este venit din suflet nu este gresit.Intentia ne face diferiti.Ai dreptate, viata nu este doar alb si negru.Nici eu nu sunt de acord cu adulterul si la acest moment il vad imposibil pentru mine fiindca in cei 17 ani de relatie cu Criss, am invatat ca linistea este mai de pret decat aventura.Ca in afara de sex exista multe alte placeri precum cititul, plimbarile si multe, doar ca din pacate sau fericire, oamenii se schimba de la o zi la alta, suferim modificari atat fizice cat si spirituale si nu pot garanta ce voi face decat pentru acum.Peste cativa ani, poate ca mediul, viata, preocuparile ma vor determina sa gandesc altfel.In orice caz,un lucru mi-e clar, nu vreau sa mai judec in viata mea pe nimeni si cred ca cel mai interesant exercitiu de evolutie este sa-i iubesti pe toti asa cum sunt, desigur aparandu-ti tot odata confortul energetic.Iti multumesc foarte mult pentru comentariu si te mai astept.Mi-a placut foarte mult.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua!Din pacate ,sunt un barbat a carui sotie s-a indragostit de un coleg de munca fiindca a simtit o atractie fata de el.Acel tip cunoscand-ui statutul nu a preluat initiativa,dozandu-si efortul si lasand-o sa preia initiativa.E URAT sa treci prin starile prin care trec,dar am zis ca am si eu o parte din vina,ne-am istrainat,nu mai comunicam si de aici totul.Am apreciat ca a fost sincera si am inceput sa lupt,incrderea mea in ea e la cote joase acum .Practic l-am demontat pe tip si tot ce i-am spus despre el i se confirma chiar mai rau.Observ ca si mentalitatea ei s-a schimbat nu mai este persoana aceia pe care am luat-o de nevasta,la bine si la greu,acest lucru ma sperie.Da i-am fost fidel,am considerat ca nu am nevoie de complicatii si daca ea nu m-a facut fericit cum poate alta femeie sa ma faca?Doamne ,sunt indragostit de ea acum, mai rau decat atunci cand am intalnit-o acum 11 ani.Acum zic ca soarta si Dumnezeu v-a hotara pt noi!
    O zi buna tuturor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Martin,acum văd comentariul tău. A trecut ceva timp de atunci...

      Ștergere